Rolul pe care cartoful l-a avut în siguranţa alimentară, de-a lungul secolelor, în America sau în Europa, ca şi peste tot în lume, este de necontestat. O ţară ca Irlanda, de exemplu, a reuşit să se ridice o dată cu introducerea culturii de cartof – tot aşa cum, din nefericire, bazându-se aproape exclusiv pe cultura cartofului, a înregistrat o perioadă atroce de foamete, în momentul în care recolta de cartofi a fost compromisă. Cu alte cuvinte, este adevărat că, datorită cartofului – care este folosit cu succes atât în alimentaţie, cât şi în industria farmaceutică sau pentru obţinerea de combustobil neconvenţional – poţi să îţi asiguri bunăstarea, dar nu trebuie să faci din el alimentul aproape exclusiv al unui grup de populaţie.
În ce priveşte recolta de cartofi, în toamna anului 2011, să spunem că în România s-a înregistrat cea mai mare producţie din ultimul deceniu. Cu toate că, avertizează specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, problema României astăzi o constituie renunţarea la multe dintre soiurile de cartofi care şi-au dovedit rezistenţa la condiţiile piedo-climatice din ţara noastră (unele dintre ele create chiar, prin selecţii succesive, de către specialiştii români) şi, în general, micşorarea numărului de varietăţi de cartof care se cultivă la noi.
La Festivalul Cartofului, a cărei primă ediţie a avut loc în weekendul trecut, în cadrul târgurilor săptămânale care se desfăşoară, săptămânal, în curtea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din Bucureşti (ASAS), Insitutul cartofului de la Braşov a fost prezent cu mai multe sute de kilograme de cartofi ecologici. Oferta lor s-a adăugat celor patru tone de cartofi aduşi în Capitală de producătorii din judeţele Braşov şi Covasna (considerate “clasice”, alături de Suceava, pentru cultura acestei legume). “Cartoful a fost idolatrizat de mai multe popoare, dar şi ostracizat de altele până la ridicol”, a declarat presei dna Daniela Popa, organizatorul evenimentului de la ASAS. “În mitologia Polineziei, obiceiurile de proslăvire a cartofului, prin zei speciali şi ritualuri speciale, aveau o importanţă egală cu atenţia acordată copiilor. În onoarea cartofului, incaşii din Anzi confecţionau vase ce-i redau forma. În prezent, multe ţări au deschise muzee consacrate cartofului, centre de studiu şi cercetare, existã şi un Centru Internaţional al Cartofului. Proclamarea anului 2008 drept Anul Internaţional al Cartofului evidenţiază rolul pe care îl are această cultură atât în dezvoltarea siguranţei alimentare, cât şi în utilizarea lui în medicină, în cosmetică”.
Sa mai spunem că, pe lângă tuberculii preţioasei legume (preţioasă, cum spuneam, pentru siguranţa alimentară), vizitatorii au putut cumpăra şi mâncăruri pe bază de cartofi – supe de cartofi, tocăniţe, cartofi copţi, cartofi umpluţi, musacale, plăcinte de cartofi, găluşte de cartofi umplute cu prune ş.a. Iar duminică un gsopodar din judeţul Covasna, Nagy Laszlo, a gătit, pentru deliciul bucreştenilor, o tocană uriaşă, pentru care a folosit 250 kg cartofi, 30 kg costiţă afumată şi cârnaţi, 35 kg ceapă, 1 kg usturoi, 20 kg roşii, 25 kg ardei şi gogoşari, 10 l ulei.
Publicat in Jurnalul National, editia online, din 31 octombrie 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu